Poezia pentru mine

Sursa foto: pexels.com

„Din cearta cu ceilalți făurim retorica; din cearta cu noi înșine dam la iveala poezia." - W.B. Yeats.

Poezia este, probabil, cel mai frumos mod de exprimare. Frumosul, emoțiile, gândurile, limbajul artistic, toate acestea se îmbină în mod armonios dând naștere cuvintelor, care, la rândul lor, dau naștere versurilor.

De mici știm că poezia are reguli stricte. Dar mă întreb un lucru. Oare poeții talentați țin sau au ținut cont vreodată cont de aceste reguli? Nu prea cred. Ei au asta în sânge. Ca să nu mai spun  că apariția versului  liber a făcut totul mai  ușor.

Am scris și eu câteva poezii, dar nu mă consider un poet. Nu încă. Pur și simplu a venit firesc. Nu m-am gândit foarte mult înainte să încep să scriu versuri. 

Am început prin a scrie pe hârtie tot ce-mi trece prin minte până ieșeau câteva rime, dar cam scârțâiau. Cu timpul, am priceput mai bine cum stă treaba și am scris în continuare, de unde a rezultat și Gânduri împrăștiate. Știu, nu este chiar ritmată, dar asta puteam la vremea aia. Eu zic că nu-i rău.

O altă ocazie când am scris versuri a fost în momentul în care cățelul meu decedase în mod misterios. Mi-a părut foarte rău și m-am întristat, dar am simțit că trebuie să-i aduc un omagiu. Așa a apărut Adio, cuțu...


Restul au început să fie fie o joacă, fie un mod de a mă exprima, de a scoate totul afară. Le puteți găsi pe toate aici.

Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Ei bine, poezia este încercarea sufletului de a ieși la iveală, nu prin intermediul ochilor, ci prin intermediul cuvintelor. Mai presus de orice, poezia este o artă. Ba chiar un stil de viață pentru cei care fac asta de mult timp (deocamdată nu este cazul meu).

Cu ocazia asta amintim și de înaintașii noștri, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu și alți poeți clasici, dar și de poeții contemporani, care mai nou, scriu în online, și fac o treabă grozavă.

Vouă vă place poezia? Ce fel de teme vă plac? 

Comentarii